DESPRE PRIETENIE

Despre prietenie se scrie încă din antichitate, se stabilesc virtuţi ale adevăratului prieten şi se dezbate natura relaţiilor. Este o problemă complexă, independentă de timp şi spaţiu, în teorie, căci cu toate acestea conceptul de prietenie are aplicări diferite, funcţie de structura interioară a fiecăruia şi de timp şi de spaţiu.

Se pare că o dată cu progresul economic relaţiile interumane suferă modificări, iar prietenul se rezumă la un simplu amic, cu care întreţii o conversaţie, relaţie lipsită de orice angajamente şi implicari emoţionale. O fostă colegă, acum studiind în Statele Unite, îmi spunea că cei de acolo nu se implică de fel într-o relaţie de prietenie şi-mi dădea un exemplu concret. O colegă de cameră, cu care petreci mai tot timpul şi care într-o zi îţi mărturiseşte că are gânduri sinucigaşe nu trebuie să o ajuţi vorbind cu ea, chiar dacă îţi îndreaptă atenţia spre tine în mod special, ci o ajuţi raportând totul unei persoane superioare, de obicei consilierului facultăţii.

Brașov City Wall

Dar, unde eşti...

On a skull in the ossuary of the Romanian Skete Pr...

Dacă ai o problemă o rezolvi singur. Se pare, deci, că în ţările mai dezvoltate prieteni adevăraţi sunt caracterizaţi prin absenţă, iar omul dominat de frustrări îşi îndreaptă adesea atenţia spre psiholog, singurul căruia i se confesează.

Ţările mai puţin dezvoltate, în special cele de origine latină se găsesc într-o altă situaţie. E recunoscut faptul că latinii sunt mai înclinaţi spre petreceri şi relaţii cordiale. Şi în condiţiile de faţă prietenul este cel de care te simţi ataşat emoţional, o persoană spre care te poţi îndrepta mereu să-I împărtăşeşti şi cele bune şi cele rele, o persoană pe care o tratezi şi de care eşti tratat cu sinceritate.

Adesea ne lovim de un stereotip, mai mult al vorbirii decât al gândirii: acela că membrii familiei sunt întotdeauna adevăraţii prieteni care te acceptă aşa cum eşti şi te sprijină...