Fantasticul in viziune eminesciana - "Sarmanul Dionis"

Proza lui Eminescu este primita de catre critici la aparitia sa cu doua atitudini diametral opuse: unii au contestat-o, din cauza neintelegerii stilului excesiv de pictural, filozofic, insa altii au apreciat-o pentru imaginatia fabuloasa a lui Eminescu, pentru modernismul ideilor sale.

Nuvela fantastica are ca tema conditia dramatica a omului de geniu, prezinta personajul cu dubla identitate Dan-Dionis, care traieste in momente temporale diferite, participand, astfel, la intamplari exceptionale, prin intermediul magiei si al visului.

Teoreticianul rus Tzvetan Teodorov, in lucrarea "Introducere in literatura fantastica", distinge intre doua tipuri de fantastic: straniu si fabulos (miraculos). El considera ca fantasticul in stare pura nu exista in literatura, ci doar sub forma de hibrid. Astfel, daca in finalul operei i se ofera cititorului o explicatie logica asupra faptelor petrecute, atunci aceasta apartine fantasticului straniu, insa in caz contrar, ca si in nuvela "Sarmanul Dionis", opera apartine fantasticului fabulos sau miraculos deoarece ambiguitatea se pastreaza pana la sfarsit.

English: Immanuel Kant Deutsch: Immanuel Kant

From a painting of Immanuel Kant

Arthur Schopenhauer

Aceasta afirmatie este sustinuta in primul rand de faptul ca finalul nu dezleaga enigma, dupa ce naratorul ne da impresia ca lucrurile s-au clarificat si am descoperit adevarata identitate a protagonistului, simte nevoia unui postscriptum explicativ, prin care incearca sa strecoare din nou indoiala asupra limitelor dintre realitate si vis: "Fost-au vis sau nu, asta-i intrebarea". In loc de raspuns, naratorul lasa libertate avalansei de intrebari ce arunca vaul indoielii peste orice explicatie rationala pe care cititorul ar putea-o gasi.

Eminescu pune la baza constructiei fantastice a operei sale experienta metafizica. Insa aventura protagonistului necesita exitentarealului ce coexista cu fabulosul, pentru a obtine credibilitatea in ochii cititorului. Astfel textul debuteaza intr-o atmosfera realista, desi descrierea conditiei mizere de viata precum si nepasarea eroului fata de acestea sunt in puternic contrast cu prezentarea meditatiei filozofice a tanarului, cu idealurile si sperantele sale. Caracterul exceptional al...